Un proiect depus de SOS România, partid condus de eurodeputata extremistă Diana Șoșoacă, alimentează din nou propaganda pro-rusă care evidențiază “micimea” Republicii Moldova.
Totul a început miercuri, când propunerea legislativă inițiată de grupul parlamentar SOS România privind unirea României cu Republica Moldova a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.
Potrivit proiectului, “Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice, diplomatice. Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova”.
De asemenea, “Parlamentul României abilitează Guvernul țării să înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova”.
“După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile internaționale competente, Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., N.A.T.O., O.N.U, U.E., pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”, mai prevede proiectul.
“Inițiativa subsemnaților deschide cu adevărat calea negocierii pentru aducerea la trupul patriei mamă a unor teritorii smulse samavolnic de bolșevici din trupul țării, cu concursul marilor puteri. Niciodată nu am fost la masa tratativelor, ci mereu am suportat deciziile altora. În contextul actual, când deja se preconizează negocieri pentru refacerea unor mari teritorii din interese economice și politice, România trebuie să își joace cartea inteligent, cu mult curaj și aplomb, alături de marile puteri. (…) Această inițiativă este una susținută inclusiv de Congresul Statelor Unite ale Americii, care la data de 28 iunie 1991, a adoptat Rezoluția Senatului 148. (…) Mai mult, în acest moment forțele majoritare politice din România și majoritatea din Republica Moldova își doresc o astfel de unire. Ar trebui repetat același proces ca în 1918, dar și Unirea Principatelor din 1859, astfel încât Parlamentul României să decidă unirea României cu Republica Moldova, ulterior Parlamentul Republicii Moldova să decidă unirea cu România”, se arată, între altele, în expunerea de motive, potrivit Agerpres.
O parte din presa românească a ridicat în slăvi “succesul” extremistei Diana Șoșoacă
Publicații din România, cunoscute pentru alimentarea narativelor pro-ruse și anti-occidentale au tratat subiectul ca un mare succes și ca pe o inițiativă unionistă legitimă. Gandul.ro a titrat: Diana Șoșoacă a obținut unirea României cu Republica Moldova de la Camera Deputaților. Ce urmează acum. Și Evenimentul Zilei a scris că Proiectul Dianei Șoșoacă privind Unirea cu Republica Moldova provoacă unde de șoc la Chișinău. Reacțiile vehemente ale lui Igor Dodon și Ion Ceban. Site-ul stiripesurse, cunoscut pentru derapaje și alimentarea unor conspirații a titrat și el “Undă verde din Parlament pentru Unirea României cu Republica Moldova! Proiectul a trecut de Camera Deputaților și merge la votul final în Senat”.
Deși Guvernul și comisiile de specialitate din Parlament au emis avize negative, relatările din anumite medii a știrii induc ideea “reîntregirii naționale” și faptul că Parlamentul ar fi făcut un pas înainte spre unirea cu Republica Moldova.
Fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, afirmă că “autoritățile de la București – Camera Deputaților – au admis oficial să inițieze procedurile necesare pentru a pregăti anexarea teritorială a Republicii Moldova, așa-zisa Unire”.
“Acum urmează să vedem cum vor reacționa autoritățile de la Chișinău, care au jurat credință pe ambele Constituții: și moldovenească, și românească. Dacă guvernarea PAS nu va da un răspuns clar că Statalitatea, Independența și Suveranitatea Republicii Moldova nu pot fi cedate și încălcate, înseamnă că această guvernare PAS este trădătoare a intereselor naționale ale țării noastre și servește intereselor străine. Așteptăm o reacție din partea Chișinăului. Iar tot poporul moldovenesc vrea să vadă dacă Maia Sandu și PAS ar accepta Unirea care presupune dispariția statului moldovenesc sau se vor opune în mod categoric. Este regretabil că politicienii din România au lansat o astfel de politică imperialistă, care riscă să certe ambele țări. Și este rușinos că politicienii de la conducerea Moldovei tac sau aprobă tacit expansionismul teritorial românesc”, a transmis Dodon.
Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a transmis că trecerea tacită prin Camera Deputaților a unui așa-zis „proiect de lege” privind reunificarea României cu Republica Moldova a dat din nou apă la moara propagandei ruse din stânga Prutului, iar în curând va intra în acțiune și Maria Zaharova.
“Proiectul este o bazaconie care va fi respinsă în Senat, nu pentru că parlamentarii români nu își doresc unirea, ci pentru că un astfel de proces depășește cu mult atribuțiile și expertiza Parlamentului României. Mai ales că există o decizie a camerelor reunite ale Parlamentului României adoptată în 2018 în prezența reprezentanților oficiali ai Republicii Moldova”, a explicat el. Astfel de provocări făcea și George Simion la Chișinău și, la fel ca acest proiect, oferea apă la moara Federației Ruse. Reunificarea celor două state românești este un proces deja început, aflat în plină evoluție, iar cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului sunt cei care vor decide viitorul acestuia.
Fostul ministru face apel “să ne ferim de provocatori și de merele otrăvite oferite de oamenii Moscovei”.
Declarații la nivel înalt favorabile unirii
În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu declara: “Dacă am avea un referendum, eu aș vota pentru unificarea cu România.” Totuși, ea a precizat că integrarea europeană este în prezent obiectivul mai realist și că nu există încă o majoritate clară pentru unire în Republica Moldova.
Tot în ianuarie, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat pentru Observatorul de Nord că, dacă ar avea de luat o astfel de decizie personală, ar vota pentru unire. Asemenea președintei, Munteanu a precizat că, în calitate de premier, va face întâi tot posibilul pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în ianuarie, la RFI, că ar vota “Da” la un referendum pentru unirea cu Republica Moldova.
“Afirmația doamnei președinte nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toți acești ani de când a fost președinta Republicii Moldova. E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsă pe această funcție, ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură, europeană, iar asta înseamnă un drum spre Europa, prin România. Nu se poate altfel și de aceea cred că a fost o declarație normală”, a spus Bolojan, întrebat cum vede declarația Maiei Sandu, care a afirmat că ar vota pentru reunificarea cu România, dacă s-ar organiza un referendum.
Președintele Nicușor Dan nu credea la începutul anului că suntem încă în punctul de a face unirea cu Republica Moldova.
“În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a spus el, întrebat dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii cu Republica Moldova.
Apoi a adăugat că Republica Moldova este un stat suveran, iar “suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.
“Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a replicat președintele.
Câți moldoveni ar vota pentru unirea R. Moldova cu România?
Datele unui Barometru al Opiniei Publice, realizat în septembrie 2025, și analizate de Agora.md arată că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova consideră pozitive relațiile dintre cele două state: aproape 64% le califică drept bune, iar 15% – ca foarte bune.
Doar 10% percep relațiile ca fiind rele sau foarte rele.
Majoritatea s-ar opune unirii, în eventualitatea unui referendum. Cel puțin, aceasta era situația de la finele anului trecut – aproape 46% contra și peste 33% pentru.
Întrebați ce țară ar trebui să fie principalul partener strategic al R. Moldova, respondenții au răspuns: Uniunea Europeană – 35,2%; Rusia – 28%; România – 13,5%. Aproape 14% nu au putut oferi un răspuns la această întrebare.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.117 respondenți din toată țara, cu excepția regiunii transnistrene.
De ce declarațiile liderilor pro-occidentali au fost primite cu bucurie, iar proiectul de lege este văzut ca fiind “mâna Rusiei”
Declarațiile politice ale liderilor de pe ambele maluri ale Prutului au fost formulate ca opțiuni democratice, nu ca proiecte care trebuie impuse, însoțite de mesajul că prioritatea imediată este aderarea Republicii Moldova la UE și consolidarea statului moldovean. Mai mult, declarațiile au venit din partea unor politicieni percepuți de mulți drept moderați și pro-occidentali, nu ca fiind “pionii Rusiei” în politică.
Pe de altă parte, votarea unirii la un referendum reprezintă o procedură absolut democratică, în timp ce proiectul de lege trebuie privit ca un proiect politic prin care este impusă ideea reunificării.
Momentul Diana Șoșoacă – Vladimir Putin
Diana Șoșoacă i s-a adresat direct lui Vladimir Putin la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, eveniment folosit de Kremlin pentru a arăta că Rusia nu este izolată. Putin a părut mai degrabă amuzat de discursul eurodeputatei.
Discursul este un act de capitulare și o formă de servilism față de un regim acuzat de crime de război, susțin analiști și politologi. La Sankt Petersburg, europarlamentara i-a spus liderului de la Kremlin că românii nu mai vor să ajute Ucraina și că țara este condusă de la Bruxelles. Analiștii spun că Șoșoacă nu poate vorbi în numele poporului român și că momentul a fost folosit de Putin ca o tranzacție de imagine, potrivit TVRInfo.
Scurt istoric
România și Republica Moldova au făcut parte din același stat în două perioade majore: între 1859 și 1940 (ca parte a formării României moderne și prin Unirea Basarabiei din 1918), și scurt timp în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1941-1944). Astăzi, deși sunt două state independente, ele continuă să împărtășească aceeași limbă, istorie și cultură, procesul de integrare fiind facilitat prin diverse proiecte economice și sprijin direct din partea Bucureștiului.