Politica

Laura Vicol și soțul ei, reținuți în dosarul Nordis și duși cu duba

 

Procurorii DIICOT au efectuat luni dimineață percheziții la 65 de locații din România și Monaco, în cadrul anchetei Nordis. La finalul zilei, ei au anunțat reținerea pentru 24 de ore a fostei deputate PSD, Laura Vicol, și a soțului ei, Vladimir Ciorbă.

UPDATE

Luni seară, în jurul orei 22:00, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost escortați de forțele speciale din sediul DIICOT în vehicul și transportați în arest.

+++

Fosta șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, a fost reținută luni de procurorii DIICOT pentru 24 de ore, într-un caz ce implică Nordis, conform surselor judiciare citate de Agerpres.

De asemenea, soțul său, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, a fost de asemenea reținut pentru 24 de ore.

Sursele au menționat că Laura Vicol este acuzată de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani în formă continuată și aderare la un grup infracțional organizat.

+++

Într-o reacție la această situație, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat în Parlament că acțiunile DIICOT demonstrează că “justiția funcționează”.

Când a fost întrebat despre relația de prietenie cu familia Vicol-Ciorbă, acesta a menționat că nu a mai avut contact cu ei de peste doi ani.

+++

Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu, s-a prezentat la sediul DIICOT pentru a fi audiată în această anchetă. Ea a fost chemată pentru a oferi explicații în legătură cu rolul său de notar în afacerea Nordis, conform Agerpres.

La sediul DIICOT sunt prezenți, de asemenea, Vladimir Ciorbă, principalul acționar al companiei Nordis, și soția acestuia, Laura Vicol, fostă șefă a Comisiei juridice din Camera Deputaților.

++++

63 dintre percheziții au avut loc în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova, într-un dosar penal care vizează constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, și stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, care a dus la obținerea, fără drept, a unor sume de bani de la bugetul de stat, toate aceste acte fiind comise în mod continuat, conform DIICOT într-un comunicat de presă.

Este important de menționat că, în timp ce se desfășurau perchezițiile, Laura Vicol a postat pe pagina sa de Facebook mesajul “A început spectacolul!”.

Conform informațiilor furnizate de G4Media, premierul Marcel Ciolacu ar fi efectuat mai multe zboruri cu avionul privat, iar unele dintre aceste plăți ar fi fost realizate de una dintre companiile din grup – Nordis Travel. Unul dintre acționarii Nordis este soțul fostei deputate PSD, Laura Vicol.

Premierul a negat că ar fi călătorit cu avioane private, dar a recunoscut ulterior că a avut “o aroganță”, spunând că a plătit singur pentru biletele sale. El a promis că va prezenta dovezi, dar a arătat doar trei facturi pe TikTok.

Facturile prezentate de Marcel Ciolacu conțin informații care sugerează că este puțin probabil ca acestea să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat, conform site-ului specializat în știri din aviație, BoardingPass.

În luna trecută, Laura Vicol, care nu a mai fost inclusă pe listele PSD pentru alegerile parlamentare din decembrie 2024 din cauza scandalului, a recunoscut că a zburat alături de Marcel Ciolacu în avioane private și a afirmat că demisia sa din PSD nu a fost de bună voie.

Cercetările desfășurate până în prezent, care vizează un număr de 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au indicat că, începând din 2018, “trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate pentru a sustrage plățile taxelor și impozitelor, și stabilirea cu rea-credință a impozitelor, având ca rezultat obținerea, fără drept, de sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul național, ori compensări datorate bugetului național, cauzând prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat”, se arată în comunicat.

Conform DIICOT, fondurile financiare ilicite obținute astfel au fost supuse procedurii de spălare a banilor.

Investigațiile efectuate au relevat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost constituit din persoane apropiate liderilor (în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grup și l-au sprijinit activ, sub îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat în diferite moduri, având atribuții de întocmire a documentelor aferente operațiunilor de vânzare a imobilelor, consultanță juridică (notari și avocați) și încasarea de sume de bani provenite din infracțiunea de delapidare, sub diverse justificări.

Actele de urmărire penală au dus la descoperirea faptului că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți, persoane fizice sau juridice, sume totale de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) cu titlu de avans pentru promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respective contracte de vânzare-cumpărare (apartamente, parcări și mobilier).

Fondurile respective au fost apoi delapidate, de obicei într-un interval scurt, prin transferuri către membri ai grupului infracțional organizat, plăți către societăți afiliate structurii criminale, salarii și cheltuieli extravagante, totalizând aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.

În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor s-a efectuat pe baza unor pretinse documente justificative, care să confere aparența legalității operațiunilor prin care sumele au părăsit patrimoniul societatilor (avansuri, dividende, restituiri de împrumut, cesiuni de părți sociale, având ca scop înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri substanțiale provenite din avansurile clienților să fie externalizate sub pretextul unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traiectoria urmată, sumele de bani ajungeau în conturile membrilor grupului și erau retrase în numerar.

În același interval de timp, “suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, fie direct, fie indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea de fapte false referitoare la finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor la un număr mare de clienți, proclamarea unor rate mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea repetată și nejustificată a semnării contractelor prin deformația realității obiective și presarea clienților să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, justificarea cu impedimente fictive la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina)”, afirmă procurorii DIICOT – Structura Centrală.

Manoperele frauduloase folosite de membrii grupului organizat în raport cu clienții au inclus și vânzarea imobilelor către alte personalități, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de acceptarea unor obligații noi neprevăzute inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pentru perioade lungi de timp, intenția de a folosi apartamentele construite în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor cu sarcini în favoarea unor terți sau membri ai grupului fără a notifica clientul, interdicția notării promisiunilor de vânzare-cumpărare la cartea funciară, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor despăgubiri substanțiale care inhibau orice acțiune judiciară din partea clienților.

Suspecții au recurs, de asemenea, la redefinirea imobilelor pentru a facilita identificarea apartamentelor incluse în promisiunile de vânzare, au obstrucționat accesul clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, au vândut în bloc un număr mare de apartamente către propriile lor societăți, urmată în scurt timp de rezolutii asumate, cu scopul de a nu înființa și/sau de a pune la dispoziția clienților imobilele contractate.

Astfel, membrii grupului de criminalitate organizată au creat pagube materiale semnificative clienților, în corelație cu obținerea de foloase patrimoniale nelegitime.

În mod repetat și la intervale diferite de timp, liderii grupului infracțional au dispus efectuarea, în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice considerate suspecte), de operațiuni fictive de achiziții, în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată.