Guvernul va stabili marți programul calendaristic necesar pentru alegerea președintelui României în anul 2025.
Hotărârea adoptată de Guvern se bazează pe decizia Curții Constituționale nr. 32/2024, care anulează procesul electoral din 2024, și are în vedere dispozițiile OUG 1/2025 referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale și a alegerilor locale parțiale.
Conform hotărârii, campania electorală va începe pe 4 aprilie și se va încheia pe 3 mai 2025, la ora 7:00, cu o zi înainte de alegeri.
Votul în țară va avea loc pe 4 mai, începând de la ora 7:00 și se va încheia în aceeași zi la ora 21:00. Programul poate fi extins până la 23:59, dacă la ora 21:00 există persoane în secția de votare și în exterior care doresc să voteze.
Vot restricționat în Diaspora
Prima dintre cele trei zile de vot în Diaspora va începe pe 2 mai, la ora 7:00, și se va termina pe 4 mai, la ora 21:00 (ora locală sau ora României, după caz).
Pe 17 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a explicat motivele pentru care Guvernul a ales să scurteze timpul de vot pentru românii din Diaspora.
“Suntem cu toții liberi să spunem tot ceea ce dorim. E normal ca liderii opoziției să critice puterea. Așa funcționează democrația. Guvernul României, eu sunt prim-ministrul, nu sunt inițiatorul. Inițiatorul a fost AEP și Ministerul de Interne. Știm cu toții că românii din Diaspora au drept de vot timp de trei zile, în comparație cu românii din România. Știți că la ultimele alegeri s-a dublat numărul de secții de vot, încercând ca românii să nu se deplaseze mai mult de 10-20 km. Statul român a făcut niște eforturi suplimentare corecte și necesare ca românii din Diaspora să poată vota”, a afirmat premierul, la întrebarea legată de reducerea timpului de vot în străinătate.
Ciolacu a adăugat că “niciunde în această lume, în momentul în care în țară se desfășoară scrutinul, se închide procesul de votare și nu mai continuă în alt stat”, subliniind că aceasta a fost justificarea primită de el de la inițiatori.
Premierul a mai precizat că prin această decizie “nu m-am răzbunat pe nimeni și nu am de ce să mă răzbun”.
Întrebat de ce a fost luată această decizie, la doar trei luni înainte de alegerile prezidențiale reluate, Ciolacu a spus că “România are o excepție care nu există niciunde în alt stat democratic”.
Cu toate acestea, având în vedere că opoziția o interpretează ca pe o răzbunare, având în vedere că la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 Marcel Ciolacu a obținut câteva voturi, acesta a replicat că opoziția are dreptul să spună ce dorește.
Expert Forum solicită Guvernului și Parlamentului să abrogă articolul 5 din OUG privind organizarea alegerilor prezidențiale din 2025. Articolul stipulează că “în ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21,00.”
Acest articol, inclus la sugestia Autorității Electorale Permanente, introduce o politică discriminatorie pentru alegătorii din anumite țări, afectând egalitatea de condiții în procesul de vot și favorizând anumiți candidați. Stabilirea unui regim diferit de închidere a secției față de vineri și sâmbătă – când secțiile se închid la ora locală 21 – va cauza confuzie atât în rândul administrației electorale, cât și al alegătorilor.
Nu există justificare logică pentru includerea acestui amendament, iar aplicarea lui va duce la situații absurde.
Motivele care au stat la baza modificării rămân neclare: nota de fundamentare publicată după aprobarea OUG nu oferă nicio explicație, iar textul introductiv al OUG nu justifică necesitatea acestei măsuri.
Din declarațiile purtătorului de cuvânt al Guvernului reiese că decizia a fost luată pentru a preveni influențarea rezultatelor votului, “atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secțiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente”, se menționează în comunicatul Expert Forum.
“Nu este clar când au devenit problematice aceste reguli în baza cărora se desfășoară alegerile de ani de zile. Până acum, subiectul nu a fost pe agenda publică. Cerem Autorității Electorale Permanente să explice de ce a propus acest amendament, care poate limita posibilitățile alegătorilor de a-și exercita dreptul de vot. De exemplu, alegătorii din Los Angeles, San Francisco sau Vancouver vor vota duminica (ziua principală de votare) doar 4 ore, de la 7 la 11. Însă alegătorii din anumite țări, precum Marea Britanie, unde sunt mulți alegători, vor avea un program de votare semnificativ mai scurt. Guvernul a extins, în schimb, votarea în ziua de vineri, astfel că va începe de la ora 7 în loc de ora 12. Totuși, vineri este o zi lucrătoare și nu oferă alegătorilor oportunități egale de exprimare a votului”.
Statistica alegerilor anterioare arată că numărul votanților din ziua de vineri este limitat.
De asemenea, Expert Forum atrage atenția asupra modificărilor aduse compunerii birourilor electorale, introduse prin art. 3 (4) din OUG, care indică că pentru completarea birourilor electorale cu reprezentanți ai partidelor politice se aplică procedura prevăzută pentru BEC, conform art. 16 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, și, dacă rămân locuri libere, conform alin. (6). Astfel, în prima fază, birourile se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid parlamentar, iar apoi cu reprezentanți ai formațiunilor politice care nu sunt în Parlament și au propus candidați.
În cazul partidelor neparlamentare, vor fi trăsese la sorți partidele care vor intra în biroul electoral, în limita numărului total de membri. Această modificare nu este justificată și alterează un aspect esențial al legislației electorale cu puțin timp înainte de alegeri, contrar standardelor de bune practici stabilite de Codul de Bune Practici în Materie Electorală al Comisiei de la Veneția.
Este “inadmisibil ca la fiecare rundă de alegeri să existe modificări sau interpretări ale modalității de formare a birourilor electorale, pornind de la interesele de moment ale partidelor la putere”.
Procedura de completare menționată în OUG oferă un avantaj nejustificat partidelor politice parlamentare, unele dintre ele putând să nu aibă chiar candidați desemnați la alegerile prezidențiale.
Birourile electorale județene și cele ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați, în timp ce procedura reglementată prin OUG face referire întâi la reprezentanții partidelor parlamentare, apoi la cele neparlamentare.
“Dacă facem un calcul simplu, există riscul real ca partidele neparlamentare care promit candidați să nu aibă reprezentare. De exemplu, la nivel județean sau al secției de votare, biroul se completează cu 7 reprezentanți, exact câte partide parlamentare există (partidele din Grupul Minorităților nu sunt incluse). Menționăm și faptul că independenții nu pot desemna reprezentanți. Cerem păstrarea formulei actuale de completare a birourilor electorale, conform Legii 370/2004, și nu a celei adoptate prin OUG – legea trebuie să permită accesul competitorilor care au candidați la alegeri, nu să favorizeze partidele parlamentare”, se menționează în comunicatul Expert Forum.