Deputatul USR Cătălin Drulă și candidat la Primăria Capitalei a depus o inițiativă legislativă pentru transpunerea referendumului inițiat de Nicușor Dan în 2024, când era primar general.
Reamintim că referendumul local a avut loc pe 24 noiembrie 2024, desfășurându-se simultan cu alegerile prezidențiale anulate ulterior de judecătorii CCR. Inițiat de primarul general de atunci, Nicușor Dan, referendumul a vizat trei aspecte importante ale administrației publice locale: repartizarea impozitelor și taxelor locale, centralizarea autorizațiilor de construire și prevenirea consumului de droguri în școli.
Pentru ca referendumul să fie valabil, participarea trebuie să fie de cel puțin 30% din alegători, iar pentru validare, opțiunile exprimate trebuie să atingă un prag de 25%.
La una dintre întrebări, 64,39% dintre cetățenii care au votat s-au pronunțat „DA” pentru ca decizia privind împărțirea banilor colectați din impozite și taxe locale să fie luată la nivelul întregului municipiu, și nu separat de fiecare sector.
Prezența la urne în ansamblu a fost de 40,97%, peste pragul necesar de validare.
Biroul Electoral Central (BEC) a validat rezultatele referendumului, la care au votat 731.990 de cetățeni, adică 40,96% din bucureșteni.
Ce vrea Cătălin Drulă
Deputatul USR a depus miercuri în Parlament o inițiativă pentru transpunerea în lege a referendumului local propus de Nicușor Dan și cere procedura de urgență pentru această inițiativă.
„Este momentul ca voința bucureștenilor să fie pusă în aplicare. Bucureștiul are nevoie de un buget unitar și coerent, care să permită investiții majore în infrastructură, termoficare și transport public. În prezent, sectoarele dispun cumulat de mai multe fonduri decât Primăria Generală, deși aceasta are responsabilități mult mai mari. Această lege repară un dezechilibru și modernizează guvernanța financiară a Capitalei”, a declarat deputatul USR Cătălin Drulă, inițiatorul proiectului.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă modifică Codul fiscal și Legea finanțelor publice locale, astfel încât:
• toate taxele și impozitele locale colectate în București (impozit pe clădiri și terenuri, mijloace de transport, taxe de publicitate, amenzi, taxe judiciare de timbru etc.) să fie virate la bugetul Municipiului București, nu direct la bugetele sectoarelor;
• impozitul pe venit colectat în Capitală să fie alocat integral Primăriei Municipiului București, urmând ca repartizarea către sectoare să fie stabilită ulterior prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București;
• sumele să fie distribuite pe baza unor criterii obiective și transparente, precum populația, suprafața sectorului, proiectele de investiții, gradul de colectare a taxelor și nevoile reale ale comunităților locale.
Efectele inițiativei
Prin adoptarea acestei legi, Bucureștiul va funcționa cu un buget unic și coordonare financiară centralizată, similar marilor capitale europene. Aceasta va permite o administrare echitabilă a resurselor, eliminarea discrepanțelor între sectoare și o finanțare mai consistentă a proiectelor strategice pentru întreaga Capitală.
Reforma nu introduce taxe noi și nu majorează nivelul celor existente, vizând doar redistribuirea internă a veniturilor deja colectate, în concordanță cu votul cetățenilor exprimat la referendum.
„Bucureștiul are nevoie de coerență și de o guvernanță modernă. Vrem un oraș care funcționează ca un tot unitar, nu ca șapte administrații paralele. Această lege pune în centrul deciziei interesul comun al bucureștenilor”, a adăugat Drulă.
+++
Rezultatul referendumului local, obligă autoritățile locale să adopte măsuri legale pentru a-l transpune în fapte, însă PSD și PNL, deși n-au recunoscut oficial, se opun în acest caz, din cauză că, dacă nu este ales candidatul lor, primarul general va avea o putere și mai mare.