Prevederile proiectului de lege, prin conținutul lor concret și efectele pe care le vor produce în privința drepturilor salariale și de natură salarială ale magistraților, subminează poziția constituțională a puterii judecătorești ca putere în stat.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a început marți o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, lansat luni în dezbatere publică-
Documentul prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referință pentru anul 2027 este de 4.100 lei.
Grila de salarizare va include 12 grade salariale.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat luni, într-o conferință de presă, că proiectul salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151.
CSM susține că este “în afara echilibrului constituțional între puterile statului ca un proiect de legesă se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea și temeinicia unor hotărâri judecătorești definitive, pronunțate cu privire la drepturile salariale ale magistraților”.
O astfel de conduită încalcă independența justiției și “forța obligatorie a hotărârilor judecătorești definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice și responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”.
CSM susține că proiectul de lege cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraților și le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor.
“Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraților, introducându-se o noțiune ambiguă și lipsită de previzibilitate, respectiv «diferența salarială tranzitorie» ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, și nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu”.
Acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este “afectat de vicii de constituționalitate”, mai susține CSM.
Consiliul e nemulțumit și de faptul că venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte.
Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraților, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani și al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători și procurori nemaiîntâlnit până la acest moment.
Consiliul Superior al Magistraturii anunță că “va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziția constituțională de garant al independenței justiției pentru a salvgarda autoritatea puterii judecătorești, coordonându-se în permanență cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”.